Informatii generale privind unitatea
Scurt istoric
ASPECTE ECONOMICE ,SOCIALE ,CULTURALE
Locuitorii comunei Curcani au ca principală activitate econonică agricultura, în special cultura cerealelor , legumicultura şi creşterea animalelor, produsele fiind necesare nevoilor familiei şi valorificării pe pieţele din Bucureşti şi Olteniţa şi unele meşteşuguri (carămida arsă, împletitul coşurilor,fierăria ,zidaria, etc.)
Ca prim tip de economie rurală se practică agricultura în parloagă .Agricultura în ogor se baza pe cel mai simplu sistem de rotatie a culturilor de 1 an sau 2 ani. Acest tip de agricultură se menţine până la începutul sec.al XIX –lea. Agricultura extensivă se dezvoltă cu repeziciune în sec.al XIX –lea ,fiind specifică capitalismului .Agricultura intensivă apare doar răzleţ înaintea celui de-al doilea război mondial.
Colectivizarea forţată a ţărănimii a întrerupt cursul ascendent al dezvoltării agriculturii, iar efectele benefice ale redării pământului au început să se concretizeze şi să devină realitate după 1989. Redarea pământului foştilor proprietari a făcut principala ocupaţie a locuitorilor comunei să rămână tot agricultura. Cu toate că are o infrastructură relativ bună ( DN 4, DJ 402, cale ferată, telefonie digitală, apă curentă ) , activitatea industrială nu are reprezentare şi nici perspective. În localitate îşi desfăşoară activitatea şi un număr de 25 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale în domeniul comerţului, prestărilor de servicii, agricultură şi transport.
Populaţia comunei, având în componenţă şi un procent aproximativ de 58 % de locuitori de etnie rromă, are o stare de sărăcie avansată existând la nivel local 550 de dosare de ajutor social. Probleme deosebite ridică familiile de rromi ,unele dintre ele din cauza lipsurilor materiale nu-şi trimit copiii la şcoală. Săracia ,lipsa locurilor de muncă (somajul)i-a determinat pe unii să meargă în Italia, Spania etc.,să lucreze, iar copiii au fost lăsăţi în grija bunicilor. O parte a populaţiei este navetistă ,având locuri de muncă în Bucureşti sau pe diverse şantiere de construcţtii .
Oamenii harnici şi cumpătaţi, curcănenii au desfăşurat încă de la început o varietate de obiceiuri şi tradiţii populare legate de muncă ,de preocuparile lor ,de evenimente importante din viaţa familiei. Casele construite din pământ au fost înlocuite cu case din cărămidă arsa , iar tigla şi tabla au înlocuit stuful cu care erau acoperite casele.
Costumele erau specifice subzonei folclorice Vlăsia, prin croiala ţărăneasca simplă, prin culorile de bază alb, roşu, negru ,armonizate cromatic ,reflecta gustul şi fantezia artistului popular şi corespundeau ritmului săltăreţ şi jocurile de pe aceste meleaguri (geampara ,sârba ,brâu ,tigăneasca ). Femeile îşi confecţionau cămăşile din fire de cânepă, aşa zisul tort. La mâneci şi deschizatura de la piept ,cămăşile erau ornamentate cu fire de arnici prin crosetare. Fustele ţesute cu urzeală din tort erau foarte lungi şi largi .Pe cap nevestele purtau legături albe şi basma ,iar în picioare ciorapi din lână şi cipici din aba. În zilele de sărbătoare purtau papuci.Barbaţii purtau izmene din tort, iar în picioare din piele crudă de porc, opinci. Apropierea capitalei a făcut ca portul naţional să dispară complet .
Tipul unitatii de invatamant:
-scoala cu clasele I-VIII si gradinite cu program normal
Formele de invatamant: -zi
Unitatea scolara este unitate coordonatoare
Servicii oferite:
-internet,telefon,fax,cablu TV
2. Constructia scolara:
- unitatea functioneaza in cladire cu destinatie de scoala; gradinitele cu program normal nr.1 si nr. 2 functioneaza in spatii nou amenajate.
- constructia gazduieste numai unitatea scolara
- spatiul de invatamant: - numarul de cladiri: 6
- spatiile de invatamant auxiliare: laboratoare: informatica, biologie, fizica-chimie, atelier mecanic, centru de documentare si informare, cabinet psihopedagogic, sala de sport amenajata intr-o sala de clasa;
-situatia juridica: scoala cu personalitate juridica (exista acte de proprietate pentru localurile de scoala si terenurile aferente).
3. Utilitati: apa curenta,curent electric, canalizare, sistem de incalzire : centrala termica corp B si gradinițe, sobe in celelalte corpuri de școala)
4. Curriculum
- prezentare generala: Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul naţional. Curriculumul naţional centrat pe competente este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şcolare şi al manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar (Legea Educatiei nationale nr.1/2011 cu modificarile si completarile ulterioare). Planul-cadru de învăţământ reprezintă principalul document oficial de tip reglator – componentă a curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional. Planurile-cadru de învăţământ stabilesc, diferenţiat în funcţie de nivelul de şcolarizare, disciplinele studiate de către elevi în şcoală şi numărul de ore alocat fiecăreia dintre acestea. Disciplinele sunt prezentate grupat în două arii curriculare: Uman si Real.Această grupare asigură coerenţa structurală a planurilor-cadru de învăţământ pentru toate nivelurile de şcolaritate.
Pentru învăţământul primar şi gimnazial, planurile-cadru cuprind două componente: trunchiul comun, ca ofertă curriculară obligatorie pentru toţi elevii, şi
curriculumul la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ; se asigură astfel cadrul pentru susţinerea atât a unor performanţe diferenţiate, cât şi a intereselor specifice de învăţare ale elevilor. Curriculumul la decizia şcolii asigură cadrul pentru susţinerea atât a unor performanţe diferenţiate, cât şi a intereselor specifice de învăţare ale elevilor.